Traian Băsescu este unul dintre marii cititori ai României, consumând zilnic tomuri de note informative. Şi-a început însă cariera pentru cultul delaţiunii ca scriitor harnic, bazându-se pe un deosebit simţ de observaţie a celor din jur. Activitatea asiduă de cronicar acoperit i-a făcut pe colegii lui de atunci, ca şi pe cei de acum, să fie suspicioşi şi să-l evite. Nu din invidie, căci, în cazul unui asemenea scriitor, talentul contează mai puţin, important fiind conţinutul informaţiei şi folosul pe care îl aduc denunţurile pentru puterea opresivă. Această dublă calitate, de vechi scriitor şi actual cititor de turnătorii, îi dă convingerea că a deprins cunoaşterea nu numai a culturii române şi universale, desăvârşită prin lectura asiduă a etichetelor de whisky, ci şi a subtilităţilor învăţământului românesc. Mafalda securistică este convinsă că un absolvent de şcoală ar trebui să fie doar o piesă de schimb în marea maşinărie socială. O spune răspicat ori de câte ori îi vine, pe plaiurile noastre mioritice sau aiurea: “Sistemul de educaţie românesc produce prea mulţi filosofi, prea puţini ingineri” – s-a trezit dând din gură, mai acum ceva vreme, când trecea prin Germania, încercând să vândă bucăţele din România făcută cioburi, cele pe care nu au pus încă mâna mafioţii portocalii.
Care să fie explicaţia acestei cugetări tam-nisam? Stranie afirmaţie pentru Traian Băsescu, politicianul atât de legat de intelighenţia cu funcţii în holdingul ideologic ICR-Humanitas-NEC, ataşat de tipul filosofului de curte care gândeşte cu stomacul. De fapt, ştie că respectivii vocalişti cu neuron sunt doar excepţii, sunt exemplarele care s-au dovedit cele mai adaptate mediului politic şi care au deprins perfect abilitatea de a bate metenele. Acum îl interesează mai puţin că umilii şi devotaţii lui intelectuali sunt excelenţi cântători în strună şi creatori de sisteme filoslugarnice monoteiste, avându-l în centrul universului chiar pe el, Stăpânul Securităţii Redivivus, zeusul lumpenului.
Traian Băsescu vrea ingineri pentru că simte nevoia de multă linişte, de mai multă apatie în perspectiva cruntei sărăcii ce cuprinde România înspăimântată. Disperarea românilor se impune să rămână mută. Nicio voce nu trebuie să se audă, nicio conştiinţă nu e cazul să se trezească stârnind furia poporului. Indignarea e musai să fie mai departe doar o figură de stil. Intelectualitatea tehnică, tăcută şi mai răbdătoare din fire şi preocupată fiind să rezolve chestii practice, va lăsa în continuare problemele societăţii pe seama umaniştilor filosofi care, parte dintre ei, au dovedit plenar vocaţia de slugă în faţa guvernantului ce le aruncă firimituri grase.
Nu suntem în faţa unei alegeri prezidenţiale, între filosofi sau ingineri, între osanale sau tăcere… Luaţi aminte la vorbele măreţului conducător: Lingăi avem destui, acum ne trebuie cetăţeni tăcuţi!
November 15th, 2011 at 12:29 am
Fericiti cei saraci cu duhul, ca a lor este imparatia cerurilor
November 15th, 2011 at 1:55 am
Tacerea este de aur, ca mierea, spuneau anticii sau o reinterpretau modernii. Dar, stimate autor, in afara de faptul ca trebuie sa mai scrieti despre situatia crunta a “tacerii” sinucigase a romanilor, cred ca mai e o sansa. Sansa este ca NU suntem toti romanii, pe oriunde vom fi, asa cum vrea Basescu, tacuti si prosti. Din contra, vocea se aude si se va auzi din ce in ce mai mult. Drama este ca desi romanii fac ce pot ca sa fie auziti, nu vad deloc, in acest noiembrie 2011, un partida capabil sa preia voci ce nu se regasesc. Partidele romanesti mi se par o catastrofa: Apostu din PDL arestat, caci corupt ( e posibil sa scape, Romania nu a condamnat coruptia pana acum)Rizea de la PSD un mizerabil fara cel mai mic respect fata de NIMIC, a furat din Minister si a delapidat banii mamei lui si ai fratelui, Antonescu doarme, iar PNL nu se aude, Geoana a fost linsat ca un neica nimeni de camarila…Atunci care? O solutie? Nu uitati nici LASII. Capul plecat…sunt si multi lasi. La mai multe asemenea articole.
November 15th, 2011 at 8:24 am
Algoritmul schimbarii de sistem politic in Romania este foarte complicat. A fost adus intr-un punct de unde nu mai poate fi modificat decat printr-un cutremur social; o revolta de masa, lovitura militara de stat, sau cine stie ce alta forma radicala de preluare a puterii. Si nici una dintre aceste variante nu este plauzibila in acest moment.
Eu am fost practic complet rupt de realitatea « reala » din Romania pentru foarte multi ani si am revenit in mijlocul ei cu totul in Noiembrie 2008 cand se punea si de alegeri parlamentare. Ce am vazut atunci si ce am vazut in anul ce a urmat pana la alegerile prezidentiale din Nov.- Decembrie 2009, m-a facut sa afirm de multe ori ca PDL si-a dat mana pe sub masa cu PSD ca sa conduca tara asta prin alternanta pentru cel putin 50 ani de acum incolo, urmand ca aceste doua partide sa tina in sah UDMR si PNL fie la putere, fie in opozitie.
De aceea, alegerea PDL la conducerea tarii are urmari cvasi-identice cu alegerea PSD. Singura sansa de schimbare nu cu 180° dar macar cu 3-5° de la cursul actual al destinului Romaniei este alegerea la conducerea tarii al oricarui alt partid; oricare ar fi el. Si asta pentru ca oricat de prieteni ar fi cu cei din PDL sau PSD, membri acelui partid vor lua scaunele actualilor si asta poate aduce o forma de canibalism in actiunile lor ulterioare care sa mai curete un pic tara de misei. Poate aduce o corectie de doar 2-3°, dar totusi o mica schimbare de azimut pentru inceput. Ulterior, alte schimbari pot aduce alte schimbari de azimut de 2-3° s.a.m.d.
Dar pentru asta oamenii trebuie ca sa fie constienti ca fac parte din acest proces si ca pot ca sa produca aceasta schimbare.
In clipa de fata, populatia Romaniei este vazuta de actualii stapani doar ca votanti, nimic mai mult. Si pentru asta lucreaza la trei lucruri: salarii, sanatate, scoala. Actuala putere cauta sa faca din cetatenii Romaniei un popor sarac, bolnav si needucat. Si asta pentru ca pot manipula si conduce mai usor pe cei care sunt saraci, bolnavi si prosti. Ba acelora care sunt prosti si in plus corupti, delicventi si violenti, le ofera si posturi de conducere.
Schimbarea trebuie cautata la fiecare om de buna credinta. Om cu om, zi cu zi, ocazie cu ocazie … Romania mai are inca foarte multi oameni de foarte buna calitate si intacti moral care merita ca sa ajunga sa traiasca o viata mai buna in tara lor.